2010-02-13

Pasarile, ultima parte

Am sa-i raspund pe aceasta cale lui Radu. I s-a parut prea inchisa imaginea. Asa era atmosfera sambata trecuta, cand am iesit de la studioul Dalles. Pur si simplu nu mi-a venit sa cred cum se roteau pasarile pe cer - eram la Piata Rosetti. Eu sunt impotriva masluirii realitatii prin editarea fotografiilor. Iar cladirile din partea stanga a fotografiei joaca rolul de rama partiala, incadreaza fotografia. Radu, nu ai citit tu cata estetica fotografica am citit eu si cate exercitii am facut. Puteam sa fac cerul albastru, dar nu l-am facut, puteam sa cropez fotografia, dar nu am facut-o. Incadrez corect de la inceput sau nu mai fac fotografia. Asta este. Acum ma pregatesc sa merg intr-unul din parcurile Bucurestiului sa fac peisaje. Nu am nici o dispozitie pentru peisaj. Nici una. Dar, daca trebuie, trebuie. As fi mers de 100 de ori la Patinoarul Tineretului sa fotografiez copiii in miscare, sa ma intalnesc cu domnul profesor pe care l-am surprins de atatea ori sau daca ar fi fost vara mi-ar fi placut sa inchiriez o barca pe Lacul Herastrau si sa fotografiez din barca Lotul National de Canotaj la antrenament sau ambarcatiunile cu panze.  In afara de asta, daca fotografia anterioara ar fi fost luminoasa, unde mai era furtuna? Pentru ca pasarile zburau speriate inainte de furtuna. Imi inchei pledoaria si postez ultima fotografie din seria pasarilor. Firul de sus vertical - oblic si cel orizontal oblic joaca rolul unei rame. Am  simtit nevoia unei usoare vignetari pe orizontala pentru a da greutate atmosferei sinistre de afara  din acea sambata.


F 14, masurare centrala, 3200 ISO, 55 milimetri distanta focala, fara blitz, balans de alb AUTO. Nu am scos zgomotul de imagine.  Aparatul ramasese setat din studiou, nu am avut timp sa-l setez in acel moment - era setarea din studiou, de la portrete. Daca l-as fi setat as fi pierdut momentul. Asta pentru "binevoitorii" care vor indrazni sa spuna ceva. Eu merg zilnic cu aparatul de fotografiat la mine, zilnic. Daca vad ceva interesant fotografiez. De multe ori pana scot "cataroiul de NIKON D3000" din geanta pierd momentul.

4 comentarii:

  1. îmi place tare mult, Raluca, şi îmi place că ai încadrat şi cablurile în imagine, exact porţiunea unde se intersectează - foarte frumos.

    şi se pare că Hitchcock ne-a inspirat pe amîndouă, căci şi eu am surprins un ditamai stol ieri - în repaus, de data aceasta :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Imi place... chiar ca parca ar fi din "Pasarile" lui Hitchcock

    RăspundețiȘtergere
  3. Si mie imi place! Nu te mai necaji din cauza comentariilor colegilor, au facut si ei un curs foto si acum se cred mari artisti...

    RăspundețiȘtergere
  4. foarte interesanta imaginea! lasa asa cum e.. are ceva misterios ... astepti parca sa vezi ce se mai intampla ...

    RăspundețiȘtergere