Ieri, chiar daca nu am gasit o casa pe care sa-mi placa cu adevarat sa o fotografiez in Muzeul Satului, am fost in verva cu portretele. M-am gandit ca cel mai greu, dar si cel mai incitant in materie de portrete pentru cineva care nu are copii, dar ii plac, este sa faca un portret de copil. De aceea, cand am plecat de la Muzeul Satului am trecut pe la locul de joaca al copiilor din apropierea aleii centrale din Parcul Herastrau. Mi-am spus ca sigur voi gasi o fetita sau un baietel intre 3 si 5 ani, caruia sa-i placa sa se lase fotografiata sau fotografiat, care sa fie fericita sau fericit sa fie fotografiata sau fotografiat. Veti spune ca am cam multe pretentii in materie de copii. Da, asa este, dar stiu cum eram eu cand eram copil. Si am gasit o familie - sot, sotie, care aveau doua fetite: una mai mare, de 8 ani, cam linistita si cam tacuta pentru gustul meu in materie de copii si alta mai mica, de 5 ani, ceva mai simpatica decat sora ei.
Eu: - "Buna ziua - ma numesc Raluca, studiez fotografia si as avea nevoie ca una dintre fetitele dumneavoastra sa-mi fie model pentru portofoliul de fotografii. Bineinteles, fetita care isi doreste sa se lase fotografiata".
Mama fetitei: - Da, sigur. Apoi le intreaba pe amandoua daca doresc sa-mi pozeze.
Bineinteles ca cea mica, adica cea pe care doream eu sa o fotografiez, a acceptat.
Acum, dialogul dintre mine si Ioana - asa se cheama fetita.
Eu, vazand ca fetita era cu capul in dreptul leaganelor, leagane inestetice ca fundal, i-am spus:
"- Ioana, vrei tu sa te vii putin mai la stanga, unde iti arat eu?
Ioana: "- Vreau sa stau aici."
Eu, gandindu-ma ca daca mai incerc mult sa o conving sa se aseze in unghiul potrivit nu mai imi pozeaza de loc, accept.
Iar rezultatul il vedeti aici.
Acum detaliile tehnice: am fotografiat-o la aceeasi inaltime cu copila, in genunchi, poate chiar de mai jos decat nivelul ochilor ei, in modul "fete de copii dormind", fara blitz, ca sa nu inceapa sa planga. Fotografia este prelucrata doar in photoscape si nu prea mult ca sa nu alterez imaginea copilei.
Frumoasa povestea, vad ca iti place tare mult sa fotografiezi copii. Incearca sa-i surprinzi cand ei nu sunt atenti la tine si la aparatul de fotografiat, sunt mai naturali in instantanee, cand se joaca de exemplu. Copila din portret se vede ca nu se simte in largul ei. Tehnic, nu ai clarul pe ochi.. ochii copiilor sunt superbi, sa-i pui in valoare mai mult data viitoare. Succes.
ResponderEliminarRaluca, din pacate fotografia nu prea are claritate.
ResponderEliminarTe rugam sa adaugi si setarile aparatului.
In rest, te-ai comportat ca un fotograf profesionist cand te-ai prezentat si ai cerut voie.
Felicitari.
Portretul este dragut dar parca subiectul este un pic fortat sa se uite catre aparat. Instantaneele cu copii sunt intotdeauna mult mai fermecatoare decat atunci cand ei pozeaza. Legat de claritate, pe langa setarile pe care le faci din aparat ca zona de focalizare sa fie pe ochii subiectului, cred ca este foarte important la postprocesare sa ai grija de factorul de compresie pe care il adauga la salvare programele pe care le folosesti. Adica sa le setezi sa comprime cat mai putin posibil imaginea pentru a nu pierde din calitatea si claritatea ei.
ResponderEliminarRaspunsul pentru Dragos: am fotografiat-o in modul semiautomat Portret de copil - pictograma unui copil de doi ani dormind. Puteam seta si modul A, prioritate de diafragma, Set Picture Control si imi alegeam dintre Standard, Neutral, Vivid, Landscape, Portraits, pe setarea de culoare Portraits si fundaluri estompate.
ResponderEliminarPentru Alexandru - am folosit focalizarea automata AF-A, single frame. Ar fi trebuit sa focalizez, cum a focalizat Aurora, in manual. Lectia pe care a primit-o ea este buna si pentru mine. Folosesc programele gratuite Photoscape si FastStone View Imager 3.6. Dintre acestea doua prefer Photoscape. Mi-am mai instalat, tot gratuit, programul Paint.Net, dar nu stiu sa-l folosesc pentru ca termenii nu inteleg termenii tehnici - nu ma refer la limba engleza tehnica sau spaniola avansati - in cazul meu, ci la modalitatea de utililzare, dar mi-am dat seama ca cu Paint Net poti mai mult sa desenezi. Programul Photofiltre este gratuit doar 30 dezile, dupa caretrebuie sa-l cumperi. La fel si cu Adobe Photoshop CS4, de pe http://www.photoshopromania.ro. Programul de editare a aparatelor Nikon este Capture Nx si costa 200 de euro. Imaginile salvate de aparat sunt, de regula, mari si trebuie redimensionate la dimensiunea standard de 800 x 600 pixeli, adica se comprima.
Daca vrei fotografii de calitate, nu lasa aparatul sa focalizeze in ce punct vrea el, ci focalizeaza manual in ce punct vrei tu. Aici nu se vad bine ochii, deci se poate spune ca fotografia e in principiu ratata (ochii sint cel mai important lucru la portretele de copii).
ResponderEliminarCit despre salvarea ca JPEG... JPEG este un format de comprimare a imaginilor cu pierderi (lossy), la salvare (nu stiu exact cum se numeste optiunea in programele tale preferate, eu folosesc GIMP) ai de ales parametrul de calitate, unde vei face o optimizare: diminsiune mica de fisier pentru publicare pe web dar si calitate a imaginii. Daca slavezi petnru print, atunci ignori dimensiunea si mergi numai pe calitate.
Te-a pacalit aparatul. A pus clarul unde a vrut el, iar imaginea nu se vede clar unde ar trebui: pe ochii fetitei. Dar, oricine face fotografii mai da rateuri,indiferent din ce motive. Probabil, urmatoarea va iesi cum trebuie.
ResponderEliminar