2009-12-29

Se numeste Mara.

Astazi postez un portret - instantaneu de fetita. Am intalnit-o intamplator, in autobuzul 311. Mi-a placut foarte mult, am inceput sa vorbesc cu ea. Vorbeam eu. Ea  nu vorbea pentru ca este prea mica - are numai doi anisori. In schimb, cand i-am aratat aparatul de fotografiat a inceput sa zambeasca. Dupa ce mamica ei a fost de acord, cu cateva cuvinte am facut-o sa se uite la mine si am fotografiat-o. Papusica vie se numeste Mara.
Acum detaliile tehnice: Mod Sutter priority, ISO 1600, cu blitz - "compulsory flash mode" - eu nu-mi aduc aminte sa fi folosit blitz-ul, fotografia este facuta pe 23 decembrie, dar am scris ce scrie in EXIF, masurare centrala, numarul F 5,6. Fotografia a fost redimensionata in PHOTOSCAPE - 600/896 pixeli, proportiile normale si pusa "extra large" aici.



3 comentarios:

  1. imi place expresia copilului, cu incadrarea nu sunt de acord, ori ii prinzi toata mana ori nu o prinzi deloc, deasupra capului e prea mult spatiu degeaba
    imaginea are zgomot iar pentru a scapa de acesta trebuie sa o treci prin urmatorul program: NoiseWare Comunnity Edition pe care il gasesti free pe net

    UN AN NOU FERICIT!

    ResponderEliminar
  2. tehnica imaginii intr-adevar nu este cea mai buna, insa imi place si cred ca ne poti da tuturor un exemplu de comunicare cu subiectul, am vazut din comentariile ce insotesc fiecare fotografie de-a ta ca discuti, castigi increderea si apoi faci fotografia. noi, cei mai multi dintre noi cred ca prefera sa "fure"...cate o expresie cu speranta ca va iesi o fotografie buna.
    La multi ani si un an nou minunat!

    ResponderEliminar
  3. Iti multumesc pentru aprecieri Valentina. Fotografia a fost facuta in 311 - eu stand pe scaun, putin data pe spate ca sa pot fotografia fetita, iar fetita, cu fata la mine, pe scaunul din fata mea, la locurile pentru "batrani" sau/si persoane cu copii in brate, in partea stanga a autobuzului. Mamica ei se afla pe scaun, langa fetita, iar eu am ales din mai multe fotografii instantanee facute fetitei, pe cea care mi s-a parut mie, ca spune cel mai mult din punct de vedere al expresiei ei. Acum, in privinta mainii, ea are o semnificatie - fetita imi cere prin gesturi, bineinteles, sa o iau in brate. De cand ma stiu, mi-au placut copiii, am avut si am "lipici" la ei. Chiar daca tac, daca sunt pe strada, vad un copil si ii prind privirea, acel copil mi se arunca la propriu in brate. Sarbatori fericite Valentina.

    ResponderEliminar